Iași – În cadrul conferinței „Zilele Spitalului de Recuperare”, sesiunea dedicată managementului sanitar a adus în prim-plan un mesaj rar rostit atât de direct în sistemul public de sănătate: lipsa deciziei este mai periculoasă decât o decizie greșită.
Adrian Miulescu, manager al Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB), a vorbit deschis despre presiunea reală a conducerii unui spital public și despre nevoia de curaj managerial într-un sistem care, spune el, „penalizează inițiativa mai des decât inerția”.
Managerul nu tratează pacienți, ci sistemul
Deși nu este medic, Miulescu a subliniat rolul esențial al managementului în funcționarea unui spital:
„Nu port halat, dar semnătura mea decide dacă un spital funcționează sau se blochează. Managerul tratează sistemul, nu pacientul.”
Potrivit acestuia, multe dintre disfuncționalitățile din spitalele publice nu au cauze medicale, ci țin de organizare, prioritizare și asumarea deciziilor.
Cultura periculoasă a inacțiunii
Unul dintre punctele centrale ale intervenției a fost critica la adresa unei practici frecvente în administrația sanitară:
„A nu deranja a devenit o pseudo-strategie. În realitate, inacțiunea este cea mai riscantă decizie într-un spital public.”
Miulescu a avertizat că amânarea deciziilor duce la acumularea problemelor și la creșterea costurilor, afectând în final atât personalul medical, cât și pacienții.
Diferența dintre administrator și manager
În discursul său, acesta a făcut o distincție clară între cele două roluri:
• administratorul menține funcționarea curentă
• managerul intervine și schimbă ceea ce nu funcționează
„Managementul înseamnă direcție, priorități și asumare. Nu sunt decizii populare, dar sunt necesare”, a precizat el.
De ce sunt contestați managerii non-medici
Miulescu a abordat și reticența față de managerii fără pregătire medicală, explicând că aceasta vine dintr-o presiune crescută pe responsabilitate:
„Managerul non-medic este incomod pentru că cere responsabilitate. Nu concurează medicii, ci completează actul medical prin organizare și eficiență.”
El a subliniat că performanța medicală, în lipsa unui management eficient, poate duce la suprasolicitare și blocaje instituționale.
Curajul managerial și costul personal
Potrivit managerului INRMFB, conducerea unui spital presupune asumarea unor decizii dificile, care pot genera tensiuni:
„Curajul managerial înseamnă să iei decizii care îți cresc riscul personal, dar scad riscul instituțional.”
Acesta a adăugat că multe dintre aceste decizii sunt nepopulare, dar esențiale pentru stabilitatea pe termen lung a spitalului.
Un sistem care descurajează inițiativa
Miulescu a atras atenția și asupra presiunilor externe cu care se confruntă managerii:
• controale frecvente
• audituri
• expunere publică
• presiune mediatică
„Este mai sigur să nu faci nimic. Dar prețul îl plătește spitalul”, a declarat acesta.
Concluzie: managementul nu este despre popularitate
În final, mesajul transmis a fost unul clar: sistemul sanitar are nevoie de lideri care își asumă decizii, nu de administratori care evită riscurile.
„Spitalele publice nu au nevoie de manageri perfecți, ci de manageri curajoși. Un spital nu se conduce ca să fii apreciat, ci ca să funcționeze.”
Declarațiile lui Adrian Miulescu vin într-un context în care eficiența managementului sanitar devine tot mai des subiect de dezbatere publică, iar nevoia de reformă este tot mai evidentă.
