ȘtiriPrincipalele acțiuni ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în...

Principalele acțiuni ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în marja Conferinței de Securitate de la München

-

- Advertisment -

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, în perioada 18-20 februarie 2022, la Conferința de Securitate de München, eveniment anual de top axat pe politici de securitate internațională și unul dintre cele mai importante forumuri independente pentru dezbateri şi schimbul de vederi între decidenții de cel mai înalt nivel. 

În cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, ministrul Bogdan Aurescu a avut șapte întrevederi bilaterale cu omologi și oficiali de rang înalt: ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmytro Kuleba, ministrul afacerilor externe al Canadei, Mélanie Joly, ministrul afacerilor externe al Republicii India, Subrahmanyam Jaishankar, ministrul afacerilor externe al Japoniei, Yoshimasa Hayashi, co-președintele Alianței 90/Partidul Verzilor din Germania, Omid Nouripour, Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, și directorul Centrului Satelitar al UE, Sorin Ducaru.

De asemenea, șeful diplomației române a participat atât la dezbaterile principale ale Conferinței, cât și la două evenimente organizate de think-tank-uri internaționale, în cadrul cărora a fost invitat ca vorbitor: dezbaterea „V4, B9 and S3: Between a Rock and a Soft Place”, organizată de think-tank-ul GLOBSEC și dedicată provocărilor de securitate în regiune și rolului formatelor regionale (https://www.mae.ro/node/57788) și dezbaterea „Security in the Black Sea Region: From Cyberstorm and Political Brinkmenship to Broader Confrontation?”, dedicată provocărilor multidimensionale de securitate la Marea Neagră și organizată de think-tank-ul românesc New Strategy Center (NSC), în cooperare cu think tank-ul american Center for European Policy Analysis (CEPA) (https://www.mae.ro/node/57824). 

În ceea ce privește întrevederile bilaterale, întâlnirea cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba (https://www.mae.ro/node/57818) din 19 februarie 2022 a avut loc după ce, la 1 februarie 2022, cei doi oficiali au avut un schimb de scrisori pentru a marca 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice româno-ucrainene, respectiv în contextul agravării deosebite a situației de securitate din proximitatea Ucrainei și de la Marea Neagră, și a prilejuit un schimb detaliat de opinii și evaluări pe tema evoluțiilor de securitate recente, din proximitatea Ucrainei și de la Marea Neagră, inclusiv din teren, precum și privind perspectivele de evoluție a acestora. Dialogul dintre cei doi șefi ai diplomațiilor a fost cu atât mai relevant cu cât acesta a avut loc și în pregătirea reuniunii de luni a Consiliului Afaceri Externe al UE, care va examina cu prioritate situația de securitate din regiune, inclusiv cu participarea ministrului Kuleba. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. A reafirmat angajamentul României pentru politica NATO a “ușilor deschise” și pentru principiul că orice stat trebuie să aibă posibilitatea de a-și alege liber politica externă și de securitate. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a susținut continuarea promovării căii dialogului pentru atingerea unei dezescaladări reale, verificabile, care să elimine amenințările la adresa stabilității și păcii. A subliniat, totodată, necesitatea pregătirii unei reacții corespunzătoare, ferme și substanțiale, la o eventuală nouă încălcare a integrității teritoriale a Ucrainei, cu accent pe pachetul consistent de sancțiuni pregătit de UE, al cărui potențial de descurajare trebuie valorificat la maximum, inclusiv printr-o comunicare publică adecvată. Totodată, în cadrul întrevederii, ministrul Aurescu a abordat aspectele de interes prioritar pentru România privind drepturile persoanelor aparținând comunității române din Ucraina, cu accent pe necesitatea intensificării dialogului pentru soluționarea problemei drepturilor identitare, mai ales cele privind educația în limba română, printre care finalizarea protocolului Comisiei mixte bilaterale privind minoritățile naționale și organizarea unei noi sesiuni a acesteia și recunoașterea inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”, cu efectele de rigoare.

În cadrul întrevederii cu ministrul afacerilor externe al Canadei, Mélanie Joly (https://www.mae.ro/node/57830), din 20 februarie 2022, ministrul Aurescu a efectuat cu omologul canadian un schimb aprofundat de opinii și evaluări privind situația îngrijorătoare de securitate din proximitatea Ucrainei și din regiunea Mării Negre, în continuarea convorbirii telefonice a celor doi miniștri din 12 februarie 2022. Cei doi șefi ai diplomațiilor au reconfirmat abordarea comună în ceea ce privește securitatea euroatlantică și principiile care trebuie să orienteze răspunsul la acțiunile agresive ale Federației Ruse. De asemenea, cei doi miniștri au convenit că este necesară consolidarea în continuare a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv în sudul său, la Marea Neagră. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu și omologul canadian au agreat continuarea contactelor și cooperării în vederea adaptării răspunsului NATO și al statelor aliate la actualele evoluții de securitate, în vederea consolidării angajamentului colectiv pentru securitatea aliaților de pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin crearea unui grup de luptă în România. De asemenea, au căzut de acord cu privire la importanța pachetului cuprinzător și substanțial de sancțiuni aflat în pregătire la nivel UE, SUA, Canada, UK, fiind subliniat caracterul esențial al coordonării strânse dintre toți acești actori, dar și relevanța acestui pachet ca instrument de descurajare. Totodată, ministrul Aurescu a reiterat importanța unei comunicări strategice adecvate asupra acestui pachet, din perspectiva rolului său disuasiv.

Cu prilejul întrevederii ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul afacerilor externe al Republicii India, Subrahmanyam Jaishankar (https://www.mae.ro/node/57794),din 19 februarie 2022, ministrul Aurescu a abordat cu omologul său modalități de avansare a agendei bilaterale, oportunitățile existente în cadrul Parteneriatului Extins dintre România și India, precum și aspecte de actualitate și provocări la nivel global și regional. Cei doi miniștri au realizat o evaluare a stadiului dialogului politico-diplomatic, aflat într-o etapă de consolidare accelerată, precum și a perspectivelor relației bilaterale. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a evocat importanța consolidării Parteneriatului Extins cu India și a stabilirii unor mecanisme de dialog instituționalizat pentru implementarea acestuia, având inclusiv în vedere aniversarea anul viitor, în 2023, a 10 ani de la semnarea  documentului fondator al Parteneriatului Extins. De asemenea, cei doi demnitari au discutat despre principalele domenii de cooperare economică și sectorială în care poate fi extinsă interacțiunea româno-indiană: IT&C și noi tehnologii, securitate cibernetică, energie, apărare, cooperare aerospațială, domeniul medical, managementul dezastrelor naturale, domeniul forței de muncă și altele.

În cadrul întrevederii cu ministrul afacerilor externe al Japoniei, Yoshimasa Hayashi (https://www.mae.ro/node/57810), 19 februarie 2022 a fost subliniat cursul constant ascendent al raporturilor româno-japoneze, fiind evocat momentul foarte important al centenarului relațiilor diplomatice celebrat în anul 2021 și fiind discutate perspectivele de dezvoltare a acestora. Astfel, șefii diplomațiilor română și japoneză au discutat principalele repere ce vor contura agenda româno-japoneză în următoarea perioadă, cu accent pe determinarea celor două părți de a semna, în cursul acestui an, documentul privind stabilirea Parteneriatului Strategic România – Japonia, ridicând astfel relația bilaterală la un nou nivel. Această evoluție va avea efecte pozitive și va stimula consolidarea cooperării în domeniile politic, securitar, economic și cultural-științific, cu beneficii pentru comunitățile de afaceri și cetățenii celor două state. De asemenea, miniștrii au apreciat potențialul deosebit de continuare a cooperării României şi Japoniei pe diverse dimensiuni, de la dialogul politic și buna colaborare la nivel regional și global, la proiectele economice cu caracter strategic, științifice și culturale. A fost realizat de asemenea un schimb aprofundat de opinii privind actuala criză de securitate, fiind remarcată similitudinea de abordare și viziune.

În întrevederea cu Omid Nouripour, co-președintele Alianței 90/Partidul Verzilor din Germania (https://www.mae.ro/node/57801), din 19 februarie 2022, au fost discutate stadiul și perspectivele relațiilor bilaterale România-Germania, având loc și un schimb de opinii și evaluări privind situația îngrijorătoare de securitate din proximitatea Ucrainei și din regiunea Mării Negre. Cei doi oficiali au evidențiat importanța aprofundării dialogului și cooperării româno-germane, având în vedere caracterul privilegiat, cu valențe strategice, al relației bilaterale, inclusiv în contextul special al celebrării, în 2022, a 30 de ani de la semnarea Tratatului dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa. De asemenea, interlocutorii au apreciat legăturile bilaterale economice foarte strânse dintre cele două țări, în condițiile în care Germania este cel mai important partener comercial al României și al treilea investitor în economia românească. Totodată, a fost subliniată atenția pe care cele două state o acordă consolidării și extinderii contactelor interumane, dat fiind rolul de punte solidă de legătură asigurat de cetățenii români care trăiesc în Germania și minoritatea germană din România. Un subiect prioritar l-a reprezentat discuția despre dosarele de interes comun la nivelul UE, ministrul Aurescu subliniind importanța atingerii obiectivului urmărit activ de România de aderare la spațiul Schengen.

Discuția ministrului român de externe cu Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct al NATO, din 18 februarie 2022, a permis un schimb de evaluări asupra celor mai recente evoluții de securitate în zona Mării Negre, precum și modalitățile prin care NATO își poate întări pe mai departe postura de apărare și descurajare pe Flancul Estic, cu accent pe zona de sud a Flancului, pentru a răspunde provocărilor actuale. Totodată, cei doi interlocutori au subliniat importanța coordonării strânse la nivel aliat, atât cu conducerea NATO, cât și între statele aliate, pentru a gestiona criza de securitate actuală, având în vedere importanța evoluțiilor din prezent pentru viitorul securității euroatlantice. 

Întrevederea cu Sorin Ducaru, directorul Centrului Satelitar al UE, a ocazionat un schimb de vederi asupra modalităților în care Uniunea Europeană își poate consolida capabilitățile în domeniul securitar, în deplină complementaritate cu NATO, precum și cu privire la situația actuală de securitate din proximitatea Ucrainei și regiunea Mării Negre, care este urmărită cu maximă atenție de către UE, inclusiv prin intermediul Centrului Satelitar.

În cadrul dezbaterii V4, B9 and S3: Between a Rock and a Soft Place”, organizată de think-tank-ul GLOBSEC și dedicată gestionării riscurilor, amenințărilor și provocărilor de securitate în Europa Centrală și de Est, inclusiv în regiunea Mării Negre, și rolului formatelor regionale, ca București 9 (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (I3M) (https://www.mae.ro/node/57788), ministrul Bogdan Aurescu s-a alăturat Prim-ministrului Estoniei, Kaja Kallas, și ministrului de externe croat, Gordan Grlic-Radman, abordând situația de securitate cu care se confruntă în prezent statele UE și NATO din Europa Centrală și de Est, de pe Flancul Estic, la Marea Neagră, precum și vulnerabilitățile generate de contextul global actual, în corelare cu importanța cooperării regionale. În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit pe larg la evoluțiile actuale de securitate în regiunea Mării Negre, evocând faptul că aceasta este parte integrantă a securității euroatlantice, aspect demonstrat de crizele de securitate din regiune pe parcursul ultimelor decenii, în special cele generate de războiul din Georgia (2008) și, mai recent, de ocuparea ilegală a Crimeei, din 2014, și de conflictul din estul Ucrainei. A reiterat poziția României că actuala criză de securitate de la Marea Neagră nu este doar o criză regională, ci afectează securitatea euroatlantică în ansamblu. De asemenea, a subliniat importanța ca statele din regiune să acționeze pro-activ, constructiv și să coopereze în vederea depășirii provocărilor, inclusiv în cadrul formatelor consacrate, precum București 9 și Inițiativa celor Trei  Mări, fiecare având roluri esențiale în materie de securitate, respectiv inter-conectare și coeziune. 

Participând la dezbaterea Security in the Black Sea Region: From Cyberstorm and Political Brinkmenship to Broader Confrontation?”, dedicată provocărilor multidimensionale de securitate la Marea Neagră și organizată de think-tank-ul românesc New Strategy Center (NSC), în cooperare cu think tank-ul american Center for European Policy Analysis (CEPA) (https://www.mae.ro/node/57824), ministrul Bogdan Aurescu s-a alăturat discuțiilor axate pe elementele de competiție geopolitică evidențiate, în prezent, de evoluțiile securitare actuale în regiunea Mării Negre. În cadrul intervențiilor sale, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a evidențiat, printre altele, acțiunile agresive ale Federației Ruse, inclusiv masarea de trupe fără precedent de la încheierea Războiului Rece, la granița cu Ucraina, au efecte negative asupra tuturor Partenerilor Estici, afectând stabilitatea regiunii, a Europei, a spațiului euroatlantic și proiectând consecințe la nivel global. În context, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit la îngrijorările exprimate de România în mod constant, legate de militarizarea Mării Negre de către Moscova, în paralel cu utilizarea unor elementele complexe de război hibrid – atacuri cibernetice, afectarea securității energetice, propagandă și dezinformare, diverse alte acțiuni de destabilizare. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Ultimele articole

Un nou drum pentru România prin dezvoltarea de proiecte pentru agricultură, zootehnie și procesare

Un nou drum pentru România prin dezvoltarea de proiecte pentru agricultură, zootehnie și procesare. România are nevoie de investiții...

Discuții despre extinderea parteneriatului dintre România și Emiratele Arabe Unite

Sorin Grindeanu a discutat astăzi, la Abu Dhabi, despre extinderea parteneriatului dintre România și Emiratele Arabe Unite. Propunerile au...

Ministerul Transporturilor a inițiat procedura de consultare publică

Astăzi, 18 aprilie 2024, Ministerul Transporturilor a inițiat procedura de consultare publică prevăzută de Legea nr. 52/2003 privind transparența...

Nu e doar o declarație neinspirată, e o invitație la viol!

Alina Gorghiu a reacționat vehement la declarația Preotului din Valea Plopului. Nu e doar o declarație neinspirată, e o...
- Advertisement -spot_img

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești au dispus,  în două cauze penale, reținerea a doi inculpați,  cercetați pentru săvârșirea  unor infracțiuni de trafic de...

La data de 16.04.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Pitești...

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești au dispus reținerea a doi inculpați,  cercetați pentru săvârșirea  unor infracțiuni de trafic de droguri de risc.

La data de 16.04.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Pitești...

Must read

Un nou drum pentru România prin dezvoltarea de proiecte pentru agricultură, zootehnie și procesare

Un nou drum pentru România prin dezvoltarea de proiecte...

Discuții despre extinderea parteneriatului dintre România și Emiratele Arabe Unite

Sorin Grindeanu a discutat astăzi, la Abu Dhabi, despre...

You might also likeRELATED
Recommended to you