Poliția Română, D.I.I.C.O.T. și A.N.I.T.P. acționează cu prioritate pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și de minori.
Pentru contracararea acestui flagel, se cooperarează la nivel internațional, cu țările de destinație, țara noastră fiind semnatară a 71 de echipe comune de anchetă privind grupări infracționale organizate specializate pe trafic de persoane și trafic de minori, dintre care 39 de echipe comune au fost încheiate cu omologii din Marea Britanie.
Activitățile principale ale polițiștilor Direcției de Combatere a Criminalității Organizate sunt acelea de a efectua activități informativ-operative de obținere de informații și activități investigative, în vederea strângerii probelor necesare cu privire la existența/descoperirea infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni și la stabilirea răspunderii penale a acestora.
Astfel, activitatea de combatere a traficului de persoane este desfăşurată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – D.I.I.C.O.T. și Poliția Română – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (în baza delegărilor emise de procurori), iar cea de prevenire, monitorizare şi evaluare a fenomenului traficului de persoane de către Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane.
De altfel, în materia traficului de persoane, A.N.I.T.P. îndeplinește rolul de raportor național, iar pe site-ul de internet anitp.mai.gov.ro se regăsesc studii, rapoarte, analize, precum și date privind campaniile derulate în domeniu.
România a fost catalogată, în principal, ca o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, din cauza unor condiții de vulnerabilitate crescută a unor segmente de populație în căutare de oportunități mai bune de viață (push factors).
În aceeași măsură, țările vest-europene au continuat să păstreze statutul de țări de destinație pentru cetățenii români atrași în situații de trafic şi exploatare, unde există cerere pentru forță de muncă ieftină şi în afara sau la limita condițiilor legale, pentru servicii sexuale (prin faptul că prostituția este tolerată, legalizată sau reglementată ca meserie) sau unde există contextul și se tolerează faptele de cerșetorie, creându-se astfel premisele victimizării (pull factors).
Urmare a cererii din țările de destinație, acestea devin o atracție pentru persoane ce doresc să își îmbunătățească nivelul de trai, iar printre numeroasele persoane ce se deplasează benevol, există și o parte ce ajung într-o situație de trafic.
Trebuie precizat că legislația din România face o distincție clară între traficul de persoane și alte infracțiuni ce ar putea intra în noțiunea de „sclavie modernă”, astfel încât să nu se piardă din vedere salvarea victimelor reale ale traficului.
Traficul de persoane este o infracțiune gravă, circumscrisă criminalității organizate și nu trebuie confundată cu prostituția ilegală sau voluntară, proxenetismul, cerșetoria (benevolă sau forțată) ori cu prestarea de muncă/servicii cu încălcarea normelor legale privind salarizarea, condițiile de muncă etc.
Cazuistică și cooperare, pe relația România – Marea Britanie
Din centralizarea cazurilor investigate de Direcția de Combatere a Criminalității Organizate şi structurile corespondente din teritoriu a rezultat faptul că Marea Britanie este în continuare o țară ţintă pentru traficanții români, în anul 2021 pe primele locuri situându-se Germania, Italia, Marea Britanie și Spania (demand countries).
Din aceste considerente, cooperarea cu autoritățile din Marea Britanie este permanentă și constantă, atât la nivel strategic, cât și operativ, având în vedere că, pentru ca lupta împotriva traficului de persoane să fie eficientă, sunt necesare eforturile nu numai ale autorităților din țările sursă, pe linia combaterii, prevenirii și protecției victimelor, dar mai ales a autorităților din țara de destinație, acolo unde exploatarea are loc.
Cooperarea poliţienească cu partenerii britanici este foarte bună și are loc în majoritatea cauzelor penale instrumentate în domeniul combaterii traficului de persoane, încă din stadiu incipient.
Pe lângă activitățile operative desfășurate în comun în cauze concrete, cooperarea bilaterală între cele 2 state vizează și schimbul de bune practici și experiență, dar și sprijin operativ pe teritoriul Marii Britanii, atunci când se solicită acest lucru.
Astfel, în cauzele de trafic de persoane pe relaţia Marea Britanie, cooperarea s-a desfăşurat sub forma cererilor de asistenţă prin intermediul structurilor specializate din cadrul I.G.P.R. (Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională), prin schimburi
