De la reacție la prevenție
Agenția Națională de Integritate marchează o schimbare de abordare: de la intervenția ulterioară producerii unor efecte către dezvoltarea unor mecanisme moderne de prevenție și identificare timpurie a riscurilor. Prin utilizarea tehnologiei și a instrumentelor digitale avansate, instituția urmărește consolidarea capacității de a identifica potențiale vulnerabilități și situații de risc înainte ca acestea să genereze consecințe asupra utilizării fondurilor publice.
De ce era nevoie de această schimbare?
Cifrele vorbesc de la sine. Experiența acumulată în aplicarea mecanismelor existente evidențiază o realitate importantă: procedurile de investigare, constatare și recuperare a averilor nejustificate reprezintă procese complexe, care implică mai multe etape și instituții cu atribuții complementare. În anumite cazuri, durata cumulată a acestora poate depăși 20 de ani, aspect ce evidențiază importanța dezvoltării unor instrumente capabile să identifice riscurile într-un stadiu cât mai timpuriu.
| Etapă | Durată estimată |
| Acumulare avere nejustificată | 3-5 ani |
| Sesizare Agenție | Momentul declanșării procedurii de evaluare |
| Investigație inspector | 3–5 ani (fiecare inspector gestionează peste 200 de dosare în prezent) |
| Finalizare procedură evaluare | Momentul finalizării activității inspectorului |
| Comisia de evaluare a averilor de pe lângă Curțile de Apel + contestare în instanță | 3-7 ani până la hotărâre definitivă |
| Publicare decizie definitivă în Monitorul Oficial | Demarare procedură de recuperare a valorii de avere nejustificată (3-10 ani) |
| Total – de la dobândire la recuperare | Peste 20 de ani. Procesul de recuperare a valorilor stabilite nu este finalizat |
Noua paradigmă: anticipăm, nu doar reacționăm
Utilizarea tehnologiei și a mecanismelor digitale avansate permite dezvoltarea unei noi abordări instituționale, orientate către identificarea și gestionarea timpurie a riscurilor de integritate. Noul obiectiv strategic este simplu și ferm:
| ✗ Nu doar constată✓ Anticipează | ✗ Nu doar reacționează✓ Previne | ✗ Nu e actor pasiv✓ Acționează activ |
PREVENT 2.0 – Mecanism digital al fondurilor publice
Sistemul PREVENT 2.0 analizează în timp real procedurile de achiziție publică și detectează automat posibilele conflicte de interese înainte ca banii publici să fie cheltuiți. Rezultatele de la operaționalizare sunt concrete (februarie – aprilie 2026):
- 6414 proceduri de achiziții publice
- 86 mld lei buget total (din care 35 mld proceduri cu finanțare nerambursabilă)
- 71 de incidente identificate (aprox. 2,2 mld lei)
Cazuri concrete: cum funcționează prevenția în practică
Iată câteva exemple reprezentative ale modului în care PREVENT 2.0 a detectat și oprit potențiale fraude înainte ca banii publici să fie pierduți
1. Membru al comisiei de evaluare aflat în legătură directă cu ofertantul – aprox. 1,5 miliarde lei
În cadrul unei proceduri de achiziție de aproximativ 1,5 miliarde lei, soția persoanei care este acționar la societatea ofertantă era desemnată membru al comisiei de evaluare din partea autorității contractante.
În urma verificărilor și a avertismentului emis, aceasta a fost eliminată din comisia de evaluare, iar procedura face obiectul unei contestații la CNSC.
2. Conflict de interese potențial într-o procedură de achiziție în valoare de 200 milioane lei
Într-o procedură de achiziție organizată de un consiliu județean, soțul unui factor decizional (consilier județean) a participat la achiziție printr-o societate comercială proprie.
Ulterior, factorul decizional și-a încetat mandatul prin demisie, iar contractul a fost atribuit unui alt operator economic.
3. Participare prin două societăți comerciale distincte – aprox. 145 milioane lei
În cadrul unei proceduri de achiziție organizate de un consiliu județean, în valoare de 145 milioane lei, fostul soț al vicepreședintelui consiliului județean a participat cu două oferte depuse prin două societăți comerciale distincte. Contractul a fost atribuit unei alte societăți comerciale.
4. Participarea unei rude apropiate a unui factor decizional – aprox. 8,7 milioane lei
Într-o procedură de achiziție cu finanțare nerambursabilă, în valoare de 8,7 milioane lei, ginerele unui factor decizional (șef de serviciu) din cadrul unității administrativ-teritorială a depus ofertă în asociere cu alți operatori economici. În acest incident a fost emis avertisment de integritate. Factorul de decizie a fost eliminat, procedura fiind în atenția inspectorilor de integritate.
5. Consilier local participant la o procedură de achiziție organizată de propria primărie – aprox. 3,5 milioane lei
O unitate administrativ-teritorială a derulat o procedură de achiziție publică în valoare de aproximativ 3,5 milioane lei la care a participat în calitate de ofertant o societate comercială deținută anterior de către un factor decizional (consilier local). Procedura a fost anulată.
6. Societate deținută de un consilier local, identificată ca subcontractor – aprox. 3 milioane lei
În cadrul unei proceduri de achiziție în valoare de aproximativ 3 milioane lei organizată de o unitate administrativ-teritorială, un consilier local in calitate de factor decizional a participat indirect prin intermediul unei societăți comerciale desemnate ca subcontractor.
În urma intervenției, Agenția a emis avertisment de integritate, iar societatea identificată în calitate de subcontractor a fost eliminată din procedură.
Agenția își consolidează rolul de actor activ în prevenirea riscurilor de integritate asociate utilizării fondurilor publice. Prevenția nu este o activitate care se rezumă la comunicare – este o misiune susținută de date, algoritmi și voință instituțională. Fiecare alertă emisă înseamnă milioane de lei salvate și un factor activ în descurajarea fraudei.
Agenția Națională de Integritate
