Prețurile la carburant nu sunt doar o problemă de piață. Sunt o problemă de trai zilnic. Se resimt în facturi, în transport, în costul alimentelor. Iar într-un context internațional instabil, România trebuie să acționeze inteligent și rapid.
Parlamentul European deja a presat Comisia Europeană pentru a propune soluții clare pentru a reduce costurile energiei și a proteja cetățenii. După modelul altor state membre UE, România trebuie să adopte mai repede aceste decizii.
Ce poate face România concret:
– măsuri fiscale țintite. Reducerea temporară a taxelor și accizelor atunci când prețurile cresc brusc poate proteja puterea de cumpărare. Nu vorbim de populism, ci de intervenții inteligente, calibrate pe perioade de criză. Exemplu Poloniei.
– investiții accelerate în energie ieftină și stabilă. Extinderea producției din surse regenerabile, creșterea rapidă a capacităților de stocare și încheierea de contracte pe termen lung (precum CfD sau PPA) pot stabiliza prețurile și reduce dependența de fluctuațiile gazului. Avem fonduri europene nefolosite.
– infrastructură energetică modernă. Rețele mai eficiente și interconectări mai bune înseamnă costuri mai mici și securitate energetică crescută. Aici România are întârzieri care trebuie recuperate urgent. Exemplu țărilor nordice.
– sprijin pentru economie. Industriile afectate de costurile mari trebuie ajutate prin scheme europene și naționale, astfel încât să nu transferăm toate scumpirile către cetățeni. Exemplu Spaniei.
– să reducem dependența de șocurile externe. Crizele geopolitice nu vor dispărea. Dar impactul lor poate fi gestionat dacă avem un mix energetic echilibrat și politici coerente. Exemplu Germaniei.
– să creștem concurența pe piață. Să schimbăm reglementările actuale care dau câștig de cauză câtorva băieți deștepți, să aplicăm tarifarea inteligentă pe ore, să folosim mai eficient producția de energie pe timpul zilei și să stimulăm concurența de pe piață.
România are instrumente pentru a acționa și are sprijin european. De altfel, Partidul Social Democrat a propus deja aceste soluții. Ceea ce lipsește este viteza deciziei și coerența implementării.
Stabilizarea prețurilor la carburant nu se face printr-o singură măsură. Se face printr-o strategie clară, consecventă și orientată către rezultat.
