Peste 500.000 de femei din România suferă de endometrioză, peste 8.000 de români sunt afectați de boli rare, iar bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în țara noastră. O femeie așteaptă între șapte și zece ani pentru diagnosticarea unor afecțiuni grave, precum endometrioza.
Femeile se confruntă cu provocări multiple care le afectează negativ bunăstarea, diagnostice întârziate, subestimarea durerii, disparități în cercetare și acces limitat la servicii medicale esențiale.
Chiar dacă femeile trăiesc, în medie, cu cinci ani mai mult decât bărbații, ele petrec mai mult timp în condiții de sănătate precară.
Am întrebat Comisia Europeană, alături de alți colegi eurodeputați, solicitând clarificări despre monitorizarea Programului-cadru pentru cercetare și inovare al UE (PC10), care va contribui la reducerea decalajului de șanse între femei și bărbați în domeniul sănătății.
Disparitățile din cercetare indică faptul că femeile sunt adesea sub-reprezentate în studiile clinice, ceea ce duce la un risc crescut de reacții adverse și tratamente mai puțin eficiente.
Este alarmant faptul că doar 1% din cercetare și inovare în sănătate, în afara oncologiei, este dedicată afecțiunilor specifice femeilor, astfel încât, am întrebat Comisia Europeană, ce măsuri concrete are pentru a extinde domeniul de cercetare.
Este imperativ să dezvoltăm politici europene ambițioase, care să asigure accesul echitabil la servicii medicale esențiale pentru toate femeile.
Politicile publice pentru femei, pentru familii în general, conțin empatie și e bine să avem cât mai multe doamne în posturi cheie, așa cum este Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.
