Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este unul dintre momentele de profundă însemnătate istorică și simbolică, este o invitație la reflecție și prudență, la asumarea responsabilității cu privire la pericolele urii, discriminării, intoleranței dar, mai ales, ale consecințelor tragice pe care indiferența și superficialitatea înțelegerii realităților sociale le pot avea.
Holocaustul este parte a istoriei universale, o tragedie fără precedent, prin care peste șase milioane de evrei, alături de alte comunități – romi, persoane cu dizabilități, opozanți politici și alte grupuri marginalizate – au fost exterminați în mod sistematic. Trebuie să avem curajul asumării și să înțelegem că Holocaustul este despre criminali și victime, despre manifestarea concretă a unui regim totalitar și despre posibilitățile firii umane pervertite. Este de datoria noastră, în spiritul toleranței și al respectului pentru demnitatea umană, să facem tot ce depinde de noi pentru ca astfel de fapte „să nu se mai repete”.
Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului capătă o nouă simbolistică în contextul actual, în care manifestările de tip extremist devin o realitate evidentă. Recursul la istorie, la acest capitol tragic, trebuie să le dea de gândit celor care, în lipsa reperelor culturale, sociale sau ideologice ce trebuiau asumate prin educație, înțeleg să susțină tendințe contrare libertății și drepturilor fundamentale ale omului.
România, ca stat european, împărtășește valori comune care promovează respectul pentru diversitatea culturală și etnică, dialogul și armonia între națiuni. Parcursul istoric al țării noastre nu trebuie să fie umbrit de un discurs public ce îndeamnă la divizare socială, implicit la manifestări din sfera discriminării, rasismului, intoleranței, xenofobiei, radicalismului ori a violenței.
Potrivit Constituției: „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.”
De asemenea, potrivit Constituției: „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum” și “Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.” Generațiile de astăzi care, datorită sacrificiilor și eforturilor înaintașilor, se bucură firesc de drepturi și libertăți specifice unui stat democratic, au tot interesul să cunoască istoria și să-i respecte lecțiile, pentru a nu le repeta pe cele dureroase.
În această zi solemnă sunt onorat să reafirm angajamentul României față de promovarea memoriei Holocaustului, o promisiune materializată prin respectarea și consolidarea legislației care sancționează orice formă de ură, dar mai ales prin promovarea și asumarea realităților istorice. Pentru a înțelege realitățile lumii în care trăim, pentru a nu cădea victimă propagandei și manipulării, este nevoie de educație.
Cred în necesitatea educației în familie și în școală, așa cum sunt convins că educația și cunoașterea sunt cheia bunăstării oricărei națiuni.
Ministerul Afacerilor Interne este deplin angajat în protejarea valorilor democratice, a drepturilor fundamentale și a siguranței fiecărui cetățean. Fiecare dintre misiunile structurilor Ministerului Afacerilor Interne are ca linie directoare Legea, implicit apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Să onorăm curajul victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului în numele unui viitor bazat pe toleranță, respect și demnitate, iar dacă memoria este o formă de justiție, fie ca astfel de atrocități să nu se mai repete niciodată!
Fie ca memoria celor care au fost persecutați, deportați și uciși să rămână vie în conștiința noastră!
