JustițieLa DIICOT a avut loc sedința de analiză a...

La DIICOT a avut loc sedința de analiză a activității desfășurate în anul 2022 în prezența Ministrului Justiției Marian Cătălin Predoiu

-

- Advertisment -

La data de 07.02.2023, la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism  a avut loc sedința de analiză a activității desfășurate în anul 2022.

Momentul a fost onorat de prezența Ministrului Justiției Marian Cătălin Predoiu, a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Gabriela Scutea, a vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii Daniel Horodniceanu  și a reprezentanților instituțiilor din  sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Activitatea a fost deschisă de procuror șef adjunct Oana Daniela Pâțu aflată la conducerea Direcției și a continuat cu alocuţiunile vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii Daniel Horodniceanu,  Ministrului Justiției Marian Cătălin Predoiu și Procurorului General Gabriela Scutea.

Raportul prezentat surprinde toate aspectele activității DIICOT, atât ale Structurii Centrale, cât și a celei teritoriale.

Redăm un fragment din  prezentarea realizată de procuror șef adjunct Oana Daniela Pâțu:

”În cursul anului 2022, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizate și Terorism a continuat să acționeze, atât în plan intern, dar și în cadrul cooperării judiciare internaționale, ca principala unitate din cadrul Ministerului Public implicată în lupta împotriva criminalității organizate, în formele ei cele mai grave de manifestare. Multe dintre beneficiile globalizării, precum avansul tehnologic, al comunicațiilor, ușurința în efectuarea tranzacțiilor financiare, la nivel intern, dar și internațional, au creat oportunități pentru grupările de crimă organizată să se diversifice și să își extindă activitățile. Grupurile infracționale tradiționale au evoluat sau au fost înlocuite de rețele mai mici, dar mai flexibile, cu ramificații și conexiuni în străinătate. În cursul investigației, victimele, suspecții, produsul infracțional pot fi identificați în jurisdicții diferite, crima organizată afectându-le pe fiecare în parte, fie că este vorba despre statul de origine, de tranzit sau de destinație. Din acest motiv, criminalitatea organizată modernă reprezintă o provocare globală, care impune un răspuns coordonat.

Astfel cum s-a reținut și în raportul SOCTA UE 2021, grupurile infracționale organizate sunt prezente în toate țările membre, peisajul criminalității organizate fiind caracterizat de un mediu interconectat în care cooperarea dintre infractori este fluidă, sistematică și orientată spre profit. În timp ce unele grupuri sunt specializate pe o anumită piață infracțională, altele sunt din ce în ce mai des poliinfracționale, utilizând profiturile unei activități ilicite pentru a-și finanța extinderea în alte domenii de criminalitate.

O provocare suplimentară pentru autorități este asociată posibilității utilizării unor grupuri criminale ca intermediari de către actori statali sau non-statali ostili intereselor de securitate națională, ca parte a unor campanii mixte. În domeniul criminalității informatice, bariera dintre crima organizată și acțiunea statală ostilă este, uneori, greu de trasat, guvernele tolerând activitatea unor grupări criminale sau le folosesc pentru a obține informații, pentru a-și spori influența și pentru a diminua capabilitățile statelor inamice, dar nu numai.

DIICOT s-a poziționat și în anul 2022, ca un pilon important în plan național și internațional în lupta anti criminalitate. Succesul activităților investigative a fost, desigur, asigurat și de implicarea și suportul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, fie că ne referim la efective ale Poliției Române, ale Poliției de Frontieră, ale Direcției Generale Anticorupție, ale Jandarmeriei Române sau la alte unități cu care procurorii DIICOT au colaborat în anul precedent.

În cursul anului 2022, la nivelul conducerii DIICOT au fost continuate demersurile îndreptate spre dinamizarea cooperării interinstituționale cu toți partenerii implicați în combaterea fenomenului de criminalitate organizată și au fost analizate și evaluate riscurile generate de aceasta.

La data de 19.10.2022, procurorii DIICOT și Poliția Română, cu sprijinul Jandarmeriei, au realizat, pentru al treilea an consecutiv, o acțiune coordonată de amploare la nivel național pentru destructurarea unor grupări infracționale organizate, specializate în trafic de persoane și de minori, exploatarea persoanelor vulnerabile, trafic de migranți, criminalitate informatică, trafic de droguri și infracțiuni contra patrimoniului cu consecințe deosebit de grave. În cadrul a 50 acțiuni declanșate simultan, au fost puse în executare 300 mandate de percheziție domiciliară și 400 mandate de aducere, fiind indisponibilizate importante cantități de droguri, sume de bani, bijuterii și alte bunuri de valoare. Au fost dispuse 105 ordonanțe de reținere, iar față de alți 24 inculpați a fost dispusă măsura controlului judiciar.

Totodată, în cursul anului precedent, ca urmare a activităților investigative susținute desfășurate de către procurorii DIICOT împreună cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, s-a reușit punerea sub acuzare urmată de dispunerea unor măsuri preventive față de liderii și membrii unor importante grupări infracționale consacrate la nivel național, fiind totodată îmbunătățiți principalii indicatori statistici ce țin de finalitatea judiciară; numărul de rechizitorii și ARV, numărul de inculpați trimiși în judecată, numărul de inculpați arestați trimiși în judecată, numărul de inculpați trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 367 C.p., numărul de inculpați trimiși în judecată pentru trafic de persoane, trafic de migranți, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000 și de Legea nr. 194/2011, numărul de victime ale traficului de persoane identificate.

Pentru prima oară în ultimii 3 ani s-a inversat tendința privind evoluția numărului cauzelor mai vechi de 5 ani, la 31.12.2022, pe rolul DIICOT mai aflându-se doar 463 dosare mai vechi de 5 ani, față de 515 la sfârșitul anului precedent, respectiv față de 536 cauze la sfârșitul anului 2020. Se creează astfel premisele reducerii stocului acestor cauze vechi cu oferirea oportunității de a investiga fenomenul infracțional în curs de desfășurare, de a opri la timp activitatea infracțională și de a sechestra produsul infracțional mai înainte ca acesta să fie reinvestit și spălat prin metode rafinate.

Totodată, în anul 2022, au fost intensificate demersurile orientate spre limitarea accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare, valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii în dosarele soluționate prin trimitere în judecată în cursul anului 2022, fiind în cuantum de aproximativ 680 milioane lei, de 8 ori mai mare decât în anul precedent. Aceste valori sunt cu atât mai relevante cu cât, spre deosebire de perioada de dinainte de 2016 sau chiar în anii imediat următori modificărilor de competență, aceste sume nu mai provin din infracțiuni de macrocriminalitate economico – financiară, ci din însumarea bunurilor indisponibilizate în tot mai multe investigații de crimă organizată clasică.

Referitor la activitatea de urmărire penală, în anul 2022, procurorii DIICOT au avut de soluționat 30.678 cauze, din care 15.330 cauze nou înregistrate în perioada de referință. Ridicarea restricțiilor de mișcare impuse pe perioada pandemiei de COVID 19 a însemnat revenirea la viața normală, numărul cauzelor nou înregistrate fiind chiar mai mare decât în anul 2019, diferența fiind dată în general de cauze din sfera consumului de droguri și de substanțe cu efect psihoactiv.

Se constată, astfel, în 2022, un plus de 3.210 cauze de soluționat, în creştere cu 11,69% și un plus de 2.303 cauze nou înregistrate, în creştere cu 17,68%, față de anul 2021.

Media dosarelor de soluționat de un procuror a crescut de la 143,06 dosare/procuror în 2021, la 154,94 dosare/procuror în 2022 (creștere cu 8,30%).

Chiar și în condițiile unui vârf istoric al încărcăturii/procuror, s-a reușit soluționarea unui număr de 13.549 cauze, față de 12.120 în cursul anului 2021, respectiv un plus de 1.429 cauze, reprezentând o creștere cu 11,79% față de anul 2021. În ceea ce privește operativitatea, se constată că în aproximativ 50% din cauzele soluționate, urmărirea penală a fost finalizată în termen de un an de la sesizare, 173 cauze fiind soluționate după împlinirea termenului de prescripție, cu 20,64%, mai puține cauze față de anul anterior, în 141 de dosare soluția fiind dispusă față de autori neidentificați.

Și în anul anterior ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect infracțiuni din sfera traficului de droguri și privind operațiuni cu substanțe apte să producă efecte psihoactive (64,74% – 17.783 cauze, din 27.468 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracțiuni informatice (18,39% – 5.052 cauze, din 27.468 cauze) și de cauzele având ca obiect traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (5,51% – 1.513 cauze, din 27.468 cauze).

Din numărul cauzelor soluționate, ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect infracțiuni din sfera traficului de droguri și privind operațiuni cu substanțe apte să producă efecte psihoactive (74,5% – 8.337 cauze, din 11.190 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracțiunile informatice (14,42% – 1.614 cauze, din 11.190 cauze) și de cauzele având ca obiect traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (4,53% – 507 cauze, din 11.190 cauze), media dosarelor soluționate de un procuror fiind de 68,43 cauze în 2022, față de 63,13 cauze/procuror în 2021, reprezentând o creștere cu 8,4% față de anul anterior.

Din numărul cauzelor soluționate cu rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției în cursul anului 2022, ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect traficul de droguri (75,05% – 1.507), urmată de cauzele având ca obiect criminalitatea informatică (14,04% – 282) și de cauzele având ca obiect traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (5,13% – 103).

În ceea ce privește soluțiile de trimitere în judecată, în anul 2022 s-a înregistrat o creștere cu 2,66% a numărului cauzelor finalizate cu rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției. Totodată, a crescut cu 8,12 % numărul inculpaților trimiși în judecată, de la 3.992 în 2021 la 4.316 în 2022, dintre care față de 1.626 s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, în creștere cu 12,29 % față de anul precedent. Totodată, a crescut cu 21,35% numărul inculpaților pentru care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 367 C.p.

Dacă analizăm situația principalilor indicatori statistici pe ultimii trei ani, se pot constata îmbunătățiri cantitative și calitative, respectiv creșterea cu 6,68 % a numărului cauzelor finalizate cu rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu 11,42 % a numărului inculpaților trimiși în judecată, cu 13,75 % a numărului de inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv, cu 12,15 % a numărului inculpaților pentru care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 367 C.p.

Prejudiciul total cauzat prin săvârșirea infracțiunilor, în dosarele soluționate în cursul anului 2022, la nivelul întregii direcții, a fost de 752.690.623 lei și 3.500.000 Euro.

Datele statistice relevă faptul că din ce în ce mai multe cauze finalizate cu trimiterea în judecată vizează infracțiuni grave, astfel cum erau ele definite în Legea nr. 39/2003, infracțiuni pentru combaterea cărora a fost creat DIICOT ca structură a Ministerului Public. Totodată, se constată un plus de fermitate al instrucției penale relevate de creșterea numărului de cauze în care s-au dispus măsuri preventive privative de libertate, după minimul istoric din anul 2019, și asta, în condițiile unei relaxări a practicii judecătorilor de drepturi și libertăți și orientării ei în sensul dispunerii unor măsuri mai puțin severe.

În cursul anului 2022, prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate 177 cauze (142+35) având ca obiect infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, față de 179 cauze (128+51) în 2021 (scădere cu 1,12%), cu 1.222 inculpați trimiși în judecată, față de 1.007 inculpați trimiși în judecată în 2021 (creștere cu 21,35%), dintre care 560 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 462 inculpați arestați preventiv în anul 2021 (creştere cu 21,21%).

Rezultă o medie de 6,9 inculpați/rechizitoriu în anul 2022 față de 5,62 inculpați/rechizitoriu în anul 2021, ceea ce se traduce     printr-o sporire a complexității cauzelor finalizate prin sesizarea instanței cu trimiterea în judecată a persoanelor în sarcina cărora s-a reținut și comiterea infracțiunii prev. de art. 367 C.pen.

Prezentăm asociat acestor date faptul că un număr de 23 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate în traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile; 37 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate în traficul de migranți (creştere cu 311,11%); 6 cauze au vizat falsificarea de monedă şi alte valori; 10 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate în alte infracțiuni asociate criminalității organizate; 56 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate în traficul de droguri; 33 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate din zona infracțiunilor economico-financiare și de spălare a banilor; 12 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate în infracțiuni informatice.

În materia infracțiunilor economico-financiare, datele statistice reflectă impactul produs de Decizia CCR nr. 176/2022, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 sunt neconstituționale. Ca efect al pronunțării acestei decizii, o parte din activitățile investigative, inclusiv redactarea actelor de finalizare a urmăririi penale, au fost suspendate până la adoptarea OUG nr. 85/17.07.2022, respectiv până la cristalizarea unei practici judiciare în acord cu noile realități normative. Ulterior acestui moment, strategiile investigative au fost modificate, faptelor reținute le-au fost date noi încadrări juridice, în unele situații dosarele fiind declinate în favoarea altor unități de parchet, întrucât nu mai priveau infracțiuni dintre cele prevăzute de art. 11 din OUG 78/2016. Nu în ultimul rând, situația operativă și implicit indicatorii statistici au fost influențați de izbucnirea, în luna februarie 2022, a războiului din Ucraina, ceea ce a presupus, pe de o parte, o reducere a capacității grupurilor infracționale din această țară (recunoscută în mod tradițional ca o țară de proveniență a țigaretelor introduse în mod ilegal în țara noastră), iar, pe de altă parte, un nivel mai ridicat al prezenței forțelor de ordine în zona frontierei de nord și de est a României, având efect descurajator pentru desfășurarea unor activități nelegale de acest tip.

În anul precedent nu s-au înregistrat schimbări semnificative față de anul 2021 în privința constituirii, evoluției și modului de operare al grupărilor criminale organizate.

În materia traficului de persoane, se mențin tendințele din anii anteriori, România păstrându-și statutul de ţară de origine pentru victimele traficului de persoane, aflate într-o condiţie de vulnerabilitate crescută, în căutare de oportunităţi mai bune de viață. În aceeaşi măsură, ţările vest europene au continuat să păstreze statutul de ţări de destinaţie pentru cetăţeni români atraşi în situaţii de trafic şi exploatare. Cererea venită din partea consumatorilor de servicii sexuale, a angajatorilor care au căutat forţă de muncă ieftină, în afara sau la limita condiţiilor legale, a încurajat alimentarea pieţelor ilicite din unele ţări europene cu victime sigure, vulnerabilizate de condiţii de viaţă precare ori de lipsa unor oportunități.

În luna iulie a anului 2022, Departamentul de Stat al SUA a dat publicității Raportul anual privind traficul de persoane (TIP Report 2022) în care au fost recunoscute progresele semnificative realizate de organele de aplicare a legii, România fiind promovată la Nivelul 2 inclusiv pentru rațiuni ce țin de „anchetarea mai multor cazuri de trafic de persoane, dispunerea urmăririi penale și condamnarea unui număr mai mare de traficanți”. Aceste obiective au fost realizate printr-o mai bună coordonare cu structurile Poliției Române, prin ridicarea nivelului de conștientizare în rândul procurorilor DIICOT în sensul necesității prioritizării acestor anchete, prin monitorizarea atentă a duratei de soluționare a acestora, prin dobândirea de noi cunoștințe și abilități de către procurorii anchetatori în cadrul programelor și sesiunilor de perfecționare și, nu în ultimul rând, printr-o mai bună relaționare cu societatea civilă.

Traficul de migranți rămâne un domeniu prioritar, mai ales în contextul geopolitic regional, anchetele fiind pro-active, derulate în timp real pentru a se reuși probarea activității infracționale.

În cursul anului 2022 a fost indisponibilizată, în vederea confiscării, cantitatea totală de 1.058,72 kg droguri, dintre care 426,99 kg droguri de mare risc și 631,73 kg droguri de risc.

Totodată, pe parcursul anului 2022 au mai fost indisponibilizate droguri de risc și de mare risc reprezentând 509.684 comprimate7.826 litri și 1.414 doze.

În ceea ce privește situația culturilor de canabis, în anul 2022 au fost capturate 6.641 plante/culturi în greutate totală de 652,58 kg, precum și 176,93 kg de fragmente vegetale conținând THC.      

Din datele conținute în Raportul european privind drogurile 2022. Tendințe și evoluții, întocmit de către Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie (EMCDDA), rezultă că disponibilitatea drogurilor s-a menținut și în 2022 la niveluri ridicate în spațiul UE, iar, în cazul cocainei, au fost depășite nivelurile anterioare pandemiei. Anul 2022, având ca specific relaxarea și, apoi, ridicarea restricțiilor legate de pandemia cu virusul COVID-19, a fost marcat de o producție record a cocainei, dar și de metamfetamină, ceea ce a generat implicit o creștere a consumului și a efectelor asociate.

Reprezentativă, din perspectiva ilustrării dinamicii fenomenului în anul de referință, este afirmația directorului EMCDDA: ”Drogurile tradiționale nu au fost niciodată atât de accesibile, iar noi substanțe cu potență foarte mare continuă să apară. În prezent, aproape orice substanță cu proprietăți psihoactive poate fi un drog, întrucât liniile de delimitare dintre substanțele legale și cele ilegale se estompează”.

Potrivit datelor menționate în respectivul raport, România se menține în continuare sub media europeană în ceea ce privește consumul pentru majoritatea tipurilor de droguri.

În ansamblu, aspectele reținute în cuprinsul raportului prezentat anterior au caracterizat în anul 2022 și criminalitatea din România asociată traficului de droguri și alte substanțe aflate sub control național, principalele repere de manifestare ale acesteia constând în:

– exportul de criminalitate, aspect care a presupus crearea unor rețele de traficanți constituite din cetățeni români și de altă naționalitate care acționează pe zona de vest a Europei, asigurând, îndeosebi, transportul drogurilor și distribuția acestora către dealeri de nivel inferior sau către consumatori.

– existența pe zona traficului transfrontalier de droguri a unor parteneriate între rețelele infracționale constituite din traficanți români și alte rețele europene sau internaționale, ce a generat o creștere masivă a ofertei de droguri pe piața ilicită din România, existând date de menținere a acestui trend ascendent și pe parcursul anului 2023;

Analiza datelor statistice relevă faptul că din 2007 până în prezent numărul inculpaților trimiși în judecată anual pentru infracțiuni ce se circumscriu traficului de droguri s-a triplat, de la 749 inculpați în anul 2007 la 2.554 în anul 2022, cu creșteri semnificative în ultimii patru ani (aproximativ 29% creștere înregistrată în anul 2022 față de anul 2019), aproximativ 75% din activitățile investigative ale DIICOT fiind concentrate pe infracțiuni ce se circumscriu acestui fenomen.

Ca şi elemente de noutate raportat la criminalitatea informatică:

– încă este simțită prezența grupurilor de criminalitate organizată, specializate în activităţi de tip skimming, la nivel teritorial având loc în general doar planificarea activităţilor infracţionale, iniţierea grupului, racolarea anumitor membri, transmiterea echipamentelor sau anumitor componente hardware/software de skimming şi, în final colectarea produsului infacţional;

– se păstrează în continuare tendinţa de constituire şi activare pe teritoriul României a unor grupări infracţionale specializate în activități de tip Money Laundering-as-a-Service, respectiv deschiderea de conturi bancare la instituţii financiare din ţară şi mai ales din străinătate, activităţi urmate de un proces de spălare a produsului infracţional,

– creşterea numărului de cauze având ca obiect infracţiunea de pornografie infantilă și de exploatare a minorilor în mediul on-line datorită accesului facil la tehnologie atât al infractorilor cât si al victimelor, dar și apariției noilor moduri de operare – livestreaming, crearea de grupuri închise și dedicate, prin intermediul diferitelor aplicații de social media.

DIICOT cooperează cu instituțiile din cadrul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, dar și cu parteneri externi, în scopul combaterii terorismului, asigurării securității naționale, și protejării drepturilor și libertăților cetățenilor.

În cursul anului 2022, procurorii DIICOT  au participat în 42.496 cauze penale și au verificat un număr de 21.951 hotărâri judecătorești.

În anul 2022 au fost declarate 1.042 căi de atac comparativ cu 1.030 în anul 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 11,65%  a căilor de atac.

Dintre acestea, au fost admise 632 apeluri, recursuri/recursuri în casație, contestații, contestații în anulare față de 611 în anul 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 3,43% a căilor de atac promovate de procuror și admise de instanțele de control judiciar.

Procentul de admisibilitate în 2022 este de 62.08 % comparativ cu 63.38% în anul 2021.

Raportat la cei 4.316 inculpați trimiși în judecată, ponderea inculpaților achitați în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei este de 3,52 % din totalul inculpaților trimiși în judecată (152 din 4.316), comparativ cu anul 2021, când raportat la cei 3.992 inculpați trimiși în judecată, ponderea inculpaților achitați în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei a fost de 1,32 % din totalul inculpaților trimiși în judecată (53 din 3992).

Menționăm, sub acest aspect faptul că din totalul de 152 inculpați achitați, față de un număr de 62 soluția de achitare a fost dispusă ca urmare a pronunțării Deciziei CCR nr. 176/2022, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 sunt neconstituționale.

Dacă excludem achitările motivate de dezincriminare rata este de  2,08%.

 În anul 2022, în cauzele instrumentate de DIICOT s-a dispus restituirea definitivă, în baza art. 346 C.pr.pen., în 14 cauze privind 93 inculpați, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-a dispus restituirea definitivă în 17 cauze privind 63 de inculpați, ceea reprezintă o scădere cu 17,64% a cauzelor restituite la procuror.

Trimiterea la procuror în vederea continuării urmăririi penale în temeiul art. 485 alin.1 lit. b C.p.p. s-a dispus în 22 cauze privind 22 inculpați față de 2021, când trimiterea la procuror s-a dispus în 9 cauze privind 9 inculpați, creșterile înregistrate reprezentând și efect al Deciziei CCR nr. 176/24.03.2022.

În cursul anului 2022, Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională a cooperat cu un număr de 58 de state, prin solicitarea și acordarea asistenței judiciare internaționale în baza comisiilor rogatorii și a ordinelor europene de anchetă (402 active și 323 pasive).

Împrejurarea că DIICOT a fost sesizată în vederea preluării urmăririi penale de alte state în 32 de cauze, denotă încrederea de care beneficiază structura în relația cu autoritățile străine. Ponderea infracţiunilor pentru care s-a solicitat preluarea urmăririi penale este, în principal, în cauze privind traficul de droguri și criminalitatea informatică.

Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională a contribuit în cursul anului 2022 la buna funcționare a unui număr total de 33 de echipe comune de anchetă (8 nou constituite și 25 constituite în anii precedenți, dintre care 15 au fost finalizate și soluționate în cursul anului 2022). Este de remarcat şi faptul că au fost accesate fonduri de la Eurojust  pentru toate activităţile ce urmau a fi desfăşurate în  cadrul echipelor comune de anchetă.

Procurorii din cadrul serviciului au avut o contribuţie activă la menţinerea şi funcţionarea celor șapte acorduri de cooperare încheiate cu autorităţi similare din Belgia, Turcia, Olanda, Republica Moldova, Italia, Ucraina și Bulgaria. Mai mult, la data de 14 noiembrie 2022, la București, între Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetul Special împotriva Corupției și Crimei Organizate din Republica Albania a fost încheiat cel de-al 8-lea Memorandum de cooperare judiciară bilaterală, având drept scop cooperarea directă între autorităţile judiciare semnatare, pentru abordarea comună şi eficientă a luptei împotriva criminalităţii organizate şi a terorismului.

Principalul obiectiv stabilit pentru anul curent îl reprezintă dezvoltarea capacității instituționale de a lupta împotriva criminalității organizate, cu accent pe entitățile care se află în conexiune cu grupuri infracționale care acționează în străinătate și care au aptitudinea de a importa în spațiul național metode de săvârșire a infracțiunilor extrem de rafinate și cu o componentă de violență ridicată. Investigații desfășurate de organele judiciare din Belgia, Franța și Olanda reflectă penetrarea în spațiul european a unor forme extrem de grave de criminalitate, nemaiîntâlnite în trecut pe continent, ce îmbină moduri de operare diferite, de la coruperea unor funcționari ai statului până la exercitarea asupra acestora sau a unor membri ai rețelelor infracționale a unor forme de constrângere constând în răpiri și asasinate la comandă.

O astfel de manifestare agresivă a criminalității organizate era asociată în trecut teritoriilor aflate în exteriorul granițelor Europei (ex. America Centrală etc.).Realitatea stabilirii unor importante comunități de români în țările din vestul Europei creează premisele atragerii unor conaționali în aceste rețele, chiar dacă mai degrabă pe palierele de execuție decât la nivel decizional, urmate de transferul acestei experiențe infracționale către grupările naționale, inclusiv facilitarea accesului la resurse financiare importante, la arme și tehnologie.

De asemenea, se va urmări coordonarea direcțiilor de acțiune ale DIICOT cu obiectivele strategice asumate la nivel internațional de statul român, în cadrul unui dialog constructiv cu reprezentanții instituțiilor din cadrul și din afara sistemului judiciar, pentru a susține eforturile naționale ale autorităților, orientate spre accederea la grupuri și organizații apte să garanteze securitatea și valorile statului de drept.

În acest context, se impune continuarea dinamizării activităților investigative în domenii precum traficul de persoane, traficul de droguri și traficul de migranți.

Vor fi continuate măsurile pentru limitarea accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare, prin dezvoltarea capacității de investigare, optimizarea folosirii resurselor umane existente la nivelul DIICOT, continuarea demersurilor instituționale în vederea asigurării unei bune cooperări cu ANABI.

Vor fi continuate demersurile în vederea asigurării unui nivel ridicat de calitate a actelor întocmite, a unui standard de probațiune unitar la nivelul direcției şi respectarea unei durate rezonabile a procedurii judiciare.

Anul 2022 a mai însemnat și finalizarea unui obiectiv instituțional important, respectiv mutarea Structurii Centrale a DIICOT într-un sediu nou și modern care va face parte în viitor din simbolurile cu care se va identifica direcția, alături de acronim și reprezentare grafică.

Tot în cursul anului precedent s-au făcut pași importanți spre modernizare și informatizare, la nivelul DIICOT trecându-se aproape în totalitate la evidențe electronice.

La data de 31 decembrie 2022, gradul de ocupare, pe categorii de personal, era următorul:

– 248 procurori, reprezentând 81,04% din posturile prevăzute;

– 65 specialişti, reprezentând 76,47% din posturile prevăzute;

– 185 grefieri-personal auxiliar de specialitate, reprezentând 88,09% din posturile prevăzute;

– 19 specialişti IT-personal auxiliar de specialitate, reprezentând 95% din posturile prevăzute;

– 50 posturi personal conex, reprezentând 98,04% din posturile prevăzute;

– 22 posturi personal economic şi administrativ, reprezentând 81,48% din posturile prevăzute;

– 1 post consilier juridic, reprezentând 50% din posturile prevăzute;

– 61 posturi polițiști care funcționează prin detașare, reprezentând 25,95% din cele 235 de posturi ce pot fi ocupate până la 31.12.2022.

Pe parcursul anului 2022, a fost asigurată pregătirea profesională a procurorilor și a personalului auxiliar din cadrul direcției prin participarea la programe de formare susținute din punct de vedere financiar mai ales cu resurse atrase prin proiectele finanțate din fonduri europene, dar și în cadrul colaborărilor cu entități care au asigurat sprijin financiar și tehnic de specialitate, dintre care cel mai important este protocolul de colaborare cu International Justice Mission, organizație non guvernamentală din Statele Unite ale Americii implicată în combaterea traficului de persoane.

Urmare modificărilor operate cu ocazia rectificării bugetului de stat pe anul 2022, bugetul instituției, actualizat la finele anului, a fost în cuantum de 205.532 mii lei, cea mai mare pondere, 82,54 % reprezentând-o cheltuielile de personal”.

Raportul integral se regăsește pe pagina instituției și poate fi accesat în cadrul secțiunii Informații de interes public.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Ultimele articole

Pași concreți pentru realizarea primului Centru de Excelență pentru Diagnosticare și Tratament cu Protonoterapie

Ministerul Sănătății demarează procedurile pentru realizarea primului Centru de Protonoterapie din România cu Fonduri Europene! Workshop cu experți în radioterapie/protonoterapie,...

Cercetați pentru înșelăciune, acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos 

La data de 16 iulie a.c., polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași au fost sesizați, prin plângere, de către...

Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea Zilei Justiției Penale Internaționale

Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea Zilei Justiției Penale Internaționale, prilejuită de adoptarea, la 17 iulie 1998, a Statutului de...

Succes sportivilor și antrenorilor din delegația României la Jocurile Olimpice de la Paris

Marcel Ciolacu le-a urat azi succes sportivilor și antrenorilor din delegația României la Jocurile Olimpice de la Paris și...
- Advertisement -spot_img

Alexandru Rafila – Construim spitale noi prin PNRR!

Construim spitale noi prin #PNRR! În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (#PNRR), facem pași importanți pentru a transforma...

Procurorii DIICOT– Serviciul Teritorial Oradea au dispus reținerea a doi inculpați,  cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii  de trafic de droguri de risc.

La data de 15.07.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Oradea...

Must read

Pași concreți pentru realizarea primului Centru de Excelență pentru Diagnosticare și Tratament cu Protonoterapie

Ministerul Sănătății demarează procedurile pentru realizarea primului Centru de...

You might also likeRELATED
Recommended to you