JustițieDiscursul ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu ocazia Bilanțului Direcției...

Discursul ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu ocazia Bilanțului Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2022

-

- Advertisment -

„Domnule Procuror Șef, doamnelor și domnilor,

Încep prin a mulțumi gazdelor pentru invitația de a mă adresa dvs. cu ocazia Bilanțului DNA pe anul 2022.

Dincolo de postura onorantă din care o fac, cred că este și o oportunitate pentru a exprima viziunea și poziția Ministerului Justiției față de instituția dvs., activitatea ei trecută și de perspectivă, precum și în legătură cu o serie de subiecte de interes comun.

Doamnelor și domnilor,

Am să încep această intervenție evocând evoluția numărului de sesizări primite de instituția dvs. din partea publicului: în 2015 – 3305 sesizări, în 2018 – 1173, 2020 – 1998, 2021 – 2139, 2022 – 2193. Aș desprinde câteva concluzii din analiza acestor cifre.

Prima concluzie ar fi aceea că DNA recâștigă treptat încrederea societății, de la recordul negativ de sesizări din 2018, doar 1173, la creșterea de anul trecut, 2193, trecând prin punctul de inflexiune din 2020, care a marcat revenirea pe creștere a numărului de sesizări, 1998.

În al doilea rând, există un paralelism între atacurile politice și numărul scăzut de sesizări, respectiv o concordanță între schimbarea acestei atitudini într-una pe care aș califica-o cel puțin neutră după anul 2020 și creșterea numărului de sesizări. De aici, o altă analiză ne conduce la ideea de responsabilitate crescută a politicului față de soliditatea instituțională a DNA, atât sub aspectul conduitei publice, cât și din perspectiva măsurilor concrete administrative și legislative.

În fine, pe un plan mai larg, această statistică marchează și creșterea interesului societății față de combaterea corupției.

Acest interes este firesc, pentru că o societate, un stat, care se dorește a fi democratic, trebuie să combată corupția. Combaterea corupției este și o condiție pentru dezvoltare durabilă, pentru prosperitate și pentru securizarea meritocrației și a liberei competiții oneste în societate și economie. Anticorupția este inclusiv o formă de apărare a mediului prin mijloace judiciare de drept penal.

Din toate aceste perspective, importanța instituției dvs. pentru statul român este și va rămâne esențială. În consecință, Executivul și Legislativul trebuie să continue și mai susținut politicile publice de consolidare a DNA.

Prin urmare, combaterea corupției face parte din ansamblul de acțiuni esențiale ale unui stat pentru păstrarea caracterului său democratic.

Pe de altă parte, acest drum nu este unul simplu și nici ușor.

Raportul „Stat de Drept”, dezvoltat de Comisia Europeană pentru toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), confirmă faptul că, în aproape toate statele membre ale Uniunii, există în continuare corupție și există încă dificultăți în combaterea acesteia. Raportul consemnează numai trei state membre ale UE, Finlanda, Estonia și Letonia, cu mențiuni exclusiv favorabile în materie de combatere a corupției.

România este, de asemenea, menționată cu aprecieri favorabile pentru rezultatele obținute de DNA în combaterea corupției, pentru remedierea legislației adresate sistemului judiciar și „înghețarea” modificărilor legislative care ar putea submina lupta anticorupție. De altfel, aprecierile pozitive la adresa DNA din Raportul „Stat de Drept” pe anul 2022 continuă mențiunile pozitive ale DNA din Rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), inclusiv ultimul Raport pozitiv MCV obținut de România în decembrie 2022.

Prin aceste mențiuni pozitive, dincolo de efectele benefice pentru societate ale acțiunii sale, DNA a adus și un important capital de imagine și credibilitate în beneficiul extern al statului, contribuind la obținerea unui ultim Raport pozitiv în cadrul MCV, motiv pentru care doresc să vă mulțumesc!

Doamnelor și domnilor,

Bilanțul pozitiv al DNA pe anul 2022 este confirmat nu numai de Rapoartele MCV și „Stat de Drept”, ci și de statistici. Parametrii pozitivi au fost remarcați și explicați foarte bine și în detaliu în expunerea Procurorului Șef DNA, ca și în alte intervenții, de aceea, ar fi redundant să le reiau pe larg, dar voi puncta câteva aspecte notabile.

În ceea ce privește activitatea de urmărire penală, observăm ușoare creșteri prin raportare la majoritatea parametrilor, în pofida unui număr mai mic de procurori angajați în derularea acesteia (o medie de 93 procurori în 2022, față de 103 procurori în 2021).

Creșterea numărului de persoane trimise în judecată în anul 2022 se înscrie în trendul ascendent al ultimilor ani (o creștere cu 19,53% față de 2021 și cu 23,12 % față de 2020), 32% din numărul inculpaților trimiși în judecată ocupau funcții de conducere sau control (252 persoane, față de 223 în anul anterior).

Și în anul 2022 a fost înregistrat un număr mai mare de cauze noi (2952 cauze – cu 3,80% mai mult față de anul trecut), sesizate în majoritatea covârșitoare de către persoane fizice sau juridice (74,29% din totalul sesizărilor).

Sunt convins că vă propuneți ca rata achitărilor să scadă în 2023, în prezent aflată la 23,74%, dintre care aproape jumătate pe alte temeiuri decât ca urmare a deciziilor Curții Constituționale.

Instituția răspunderii penale a persoanei juridice a fost utilizată, sens în care, în decursul anului trecut, au fost trimise în judecată 52 de persoane juridice.

Reflectat procentual, criteriul operativității a înregistrat ușoare creșteri față de anul 2021 cu privire la cauzele soluționate într-un an sau maximum doi ani de la înregistrare, dar rămâne scăzut în cifre absolute. Operativitatea este importantă, inclusiv din perspectiva intervenției termenelor de prescripție și a reducerii stocului de dosare, aproape 3.300 la începutul anului în curs, dar reiau ideea că operativitatea nu poate face abstracție de calitatea administrării probatoriului. Cele două principii nu pot fi privite dintr-o perspectivă singulară sau chiar antagonică, ci intercondiționată. Fac aceste mențiuni și în contextul în care numărul de dosare restituite la procuror este mai mare față de 2021, 11 dosare privind 69 inculpați, față de 3 dosare cu 14 inculpați în anul 2021.

La bilanțul trecut menționam relevanța cifrelor în materia prejudiciilor produse prin săvârșirea de infracțiuni. Bilanțul pentru 2022 indică referințe cantitative impresionante: prejudicii estimate de aproape 2,1 miliarde de lei în dosarele aflate în lucru, alături de măsuri asigurătorii de peste 2,2 miliarde. Este important ca în spatele acestor cifre să se regăsească și bunuri efectiv identificate, care să poată face, ulterior, obiectul unei valorificări anticipate sau al recuperării efective.

Recomand intensificarea colaborării cu ANABI, care și-a crescut semnificativ expertiza, experiența și capacitatea instituțională, specializată în administrarea bunurilor indisponibilizate și în identificarea bunurilor aflate în jurisdicții străine, și pe care vă rog să o utilizați la maximum, cu precădere solicitându-i să preia în administrare sau să valorifice bunuri de valoare ridicată. Recuperarea efectivă este cu atât mai relevantă cu cât, începând din 2023, ca urmare a modificării legii ANABI, jumătate din ceea ce se confiscă se poate întoarce la societate sub forma demersurilor de prevenire a criminalității, de educație juridică sau de sprijinire concretă a victimelor infracțiunilor, prin intermediul unui Fond dedicat, prevăzut de lege.

Doamnelor și domnilor,

Demersurile întreprinse de MJ în cursul anului 2022 sunt consonante cu angajamentul ferm asumat la nivel instituțional de a sprijini activitatea DNA, în limita competențelor legale.

Pe un plan mai larg, în ultimii 2 – 3 ani, Executivul și Legislativul și-au schimbat în bine atitudinea față de anticorupție și DNA, fapt confirmat de politicile publice puse în funcțiune și de legislația adoptată.

Fără a face o exegeză a acestor politici și a legislației, mă voi limita să le enunț pe cele de dată recentă.

Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar (SDSJ) (2022 – 2025), Strategia Națională Anticorupție (2021 – 2025), Strategia Națională Împotriva Criminalității Organizate (2021  – 2024) alcătuiesc un cadru strategic general care va asigura coerența politicilor publice adresate inclusiv activității DNA.

Legile Justiției, Legea ANABI, Legea privind Avertizorii de Integritate reprezintă instrumente legislative noi care, direct și indirect, pot contribui la creșterea eficienței DNA.

Aș menționa și schimbarea atitudinii Parlamentului față de cererile de ridicare a imunității, semn al creșterii încrederii față de activitatea DNA, față de nevoia de anticorupție în general.

Doamnelor și domnilor,

Aceste politici publice vor continua și în 2023.

În primul rând, aș remarca în context faptul că unul din obiectivele de politică externă ale României de maximă importanță și actualitate este aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), proces care a demarat în cursul anului precedent. În cadrul acestui proces, printre altele, Ministerul Justiției coordonează demersul de aderare a României la Grupul de lucru anticorupție (Working Group on Bribery – WGB) și la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale (Convenția anti-mită). Anul trecut a fost caracterizat de o efervescență a activităților noastre în context OCDE, multiple acțiuni fiind subsumate obiectivului de aderare la Grup și Convenție, fără de care candidatura României la organizație nu ar fi marcată de succes.

Astfel, am finalizat proiectul de asistență tehnică privind conformitatea legislației și practicii românești cu prevederile Convenției anti-mită. Pe baza acestuia se află în plină desfășurare evaluarea realizată de OCDE în vederea invitării României în cadrul WGB. Vreau să mulțumesc Direcției Naționale Anticorupție pentru sprijinul acordat MJ pentru consolidarea cooperării României cu WGB; va trebui să acționăm sinergic și în cursul anului următor, pe care îl anticipăm la fel de dinamic precum 2022. Totodată, doresc să felicit DNA pentru creșterea profilului României în Rețeaua Anticorupție a OCDE și vă încurajez să continuați să vă implicați activ în relația cu OCDE în vederea susținerii argumentelor de aderare a României la organizație.

Cum spuneam, dispunem de un nou cadru de planificare a dezvoltării sistemului judiciar.

Măsurile concrete incluse în SDSJ articulează dialogul pe care l-am purtat constant asupra modului în care capacitatea operațională și organizatorică a DNA pot fi consolidate. O resursă umană mai bine instruită și o dotare logistică adecvată stau ca premise favorabile pentru un act de justiție perfecționat, fiabil și adaptat la noile realități sociale. Reamintesc însă că MJ nu se poate substitui altor autorități publice în ceea ce privește asigurarea realizării efective a unor mecanisme legale, precum recrutarea sau pregătirea profesională a personalului. Insuficiența personalului este o provocare cu care ne confruntăm cu toții și căreia trebuie să-i facem față, în primul rând apelând la mecanismele specifice gestionării resurselor umane. Pârghiile sunt în primul rând la nivel de management al DNA și în subsidiar la celelalte instituții din sistemul judiciar cu atribuții în domeniul resurselor umane.

În același timp, modificările introduse prin Legile Justiției (atât prin prisma dispozițiilor tranzitorii, cât și cele privitoare la procedura de numire sau delegare a procurorilor) sunt apte de a corecta anomaliile ce s-au răsfrânt inevitabil și asupra parametrilor de funcționare a DNA. Remarc cu bucurie efectul imediat al acestor modificări – la mai puțin de o lună de la intrarea lor în vigoare, demararea unei proceduri de selecție ce are aptitudinea de a crește gradul de ocupare a posturilor de procurori peste ținta stabilită în PNNR (85%). În ansamblu, anul trecut au fost încadrate în Direcție de două ori mai multe persoane decât și-au încetat activitatea (133/ 64).

Printre cele trei direcții majore de intervenție strategică ale SDSJ se numără și combaterea corupției și a criminalității organizate, cu măsuri dedicate consolidării DNA. SDSJ recunoaște strânsa corelație dintre infracționalitatea de mediu și corupție, în linie cu concluziile Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2021 – 2025. Această recunoaștere îmbracă forma unui obiectiv specific, mai exact extinderea competenței DNA, inclusiv în vederea cuprinderii infracțiunilor grave de mediu.

Discuția nu este nouă și îmi este cunoscut unde se poziționează DNA în acest demers. Reamintesc că actualele norme de competență nu exclud nici astăzi implicarea parchetelor specializate în investigarea unui tipar infracțional care se așază esențialmente la intersecția dintre criminalitate organizată și corupție. Dincolo de a analiza utilitatea unor intervenții legislative, cred că trebuie să ne schimbăm abordarea de la fapte aparent izolate și de mică amploare către o acțiune de investigare a rețelelor care poluează mediul, distrug fondul silvic național sau transformă România într-un depozit de deșeuri. Și, în tot acest proces, corup funcționari ai statului. Vom identifica împreună soluțiile legislative.

Concret, voi iniția formarea la Ministerul Justiției a unui larg grup de lucru, care va include desigur și reprezentanți ai Ministerului Public și ai unităților specializate, care să treacă în revistă politica penală a statului așa cum este ea exprimată prin codurile penale, dar și alte legi penale speciale, context în care trebuie să discutăm și problemele ridicate de DNA, dar și DIICOT, cu privire la armonizarea și optimizarea competențelor legale.

Firește, acest demers se adaugă celui deja inițiat, de a include în cuprinsul codurilor prescripțiile statuate în deciziile pronunțate de Curtea Constituțională, proiecte deja înaintate Parlamentului.

Pe de altă parte, reafirmând faptul că strategiile și tacticile concrete de combatere a corupției prin anchete penale sunt și vor rămâne exclusiv în puterea de decizie a DNA, reafirm necesitatea calibrării și recalibrării permanente a zonelor de intervenție, în funcție de evoluția realităților criminologice naționale.

În mod tradițional și așa cum e și firesc, principala zonă de acțiune a DNA este corupția politico-administrativă. Din păcate, tot anchetele DNA demonstrează că această zonă nu este singura care reclamă acțiunea anticorupție. Mediul de afaceri trebuie și el curățat de corupție, acolo unde există, indiferent de natura activităților, naționalitatea capitalului sau a persoanelor implicate. După cum, sub zona de acțiune și decizie politică, s-a format un strat de decidenți exclusiv administrativi care se perpetuează în centre decizionale indiferent de ciclurile de guvernare și care manipulează valori financiare importante. Această remanență o demonstrează anchetele DNA, creează uneori condiții pentru apariția corupției și a formării unei adevărate oligarhii administrativ-financiare care afectează prin fapte de corupție concurența onestă și șansele oferite de libertatea de inițiativă economică.

Concluzionând, MJ va face tot ce ține de el și tot ce se va putea în contextul funcționării majorității parlamentare pentru ca DNA să fie sprijinit. E nevoie de continuarea combaterii cu energie a corupției.

Doamnelor și domnilor,

Voi încheia revenind la relația dintre DNA și fenomenul criminologic, respectiv aspecte care țin de relația cu politicul și consolidarea unei percepții publice pozitive la adresa DNA.

Complexitatea fenomenului criminologic reclamă intensitatea cooperării inter-instituționale. Corupția merge mână în mână cu crima organizată, un dialog constant între DNA și DIICOT se impune logic. În alte chestiuni instituționale, exercitarea unor atribuții instituționale ale CSM impactează activitatea DNA, cum ar fi regulamentul de organizare și funcționare al instanțelor, un dialog Minister Public – DNA – DIICOT – CSM este de bun simț. Un stat funcțional, un sistem judiciar coerent presupune un constant dialog pe teme principiale și sistemice între instituții. Atât timp cât sunt respectate competențele și atribuțiile legale, cât timp nu se trec „liniile roșii” stabilite de lege, astfel de dialoguri între instituții pot fi clarificatoare.

După cum știm, DNA s-a creat sub denumirea de Parchetul Național Anticorupție, din inițiativa politică de a răspunde cerințelor generate de aderarea la UE la începutul anilor 2000. Personal, am îndoieli că la acel moment istoric ar fi fost vorba de o inițiativă exclusiv internă bazată pe o dorință sinceră a factorului politic de a combate corupția. Dimpotrivă, pe parcursul anilor 2000, chiar și după 2010, factorul politic a manifestat, în diferite etape, diverse forme de rezistență la activitatea DNA. Amintim aici practica îndelungată a Parlamentului de a respinge cererile de ridicare a imunității și încercarea de a slăbi legislația penală în anii 2017-2018, pe care am criticat-o vehement la acea epocă. Astăzi, situația este schimbată în bine. Parlamentul are o altă politică, aprobă cererile de ridicare a imunității și nu mai blochează anchetele.

Ministerul Public este consultat în procesul de redactare a legilor, ca și CSM, de altfel. Proiectele Legilor Justiției elaborate de MJ au inclus cvasitotalitatea propunerilor venite dinspre Ministerul Public, inclusiv DNA, validate ulterior de către Parlament.

Pe de altă parte, realist vorbind, pentru că DNA combate direct corupția politică, va exista întotdeauna tentația, mai ales din partea anchetaților, de a interpreta activitatea DNA în cheie politică. Acest lucru trebuie să fie irelevant față de determinarea dvs. de a vă exercita atribuțiile. În același timp, este important ca procurorii înșiși, prin activitatea lor, prin calitatea anchetelor, să facă astfel de interpretări lipsite de temei în realitate. După cum știm, în spațiul public, oricine poate fi acuzat public pentru orice, pe baza unor prezumții construite pe aparențe, însă, esențială este realitatea bazată pe fapte și adevăr, nu pe presupuneri. Cel mai bun răspuns al procurorilor față de suspiciuni sau acuzații de partizanat sunt anchetele desfășurate profesionist, fără erori de procedură, bazate pe probe solide.

Pe scurt, DNA trebuie să își orienteze anchetele exclusiv în raport de realitatea criminologică și politica penală a statului exprimată prin legile penale, independent de agenda politică. Fac această afirmație nu numai pentru că, în 2024, avem patru rânduri de alegeri, ci pentru că este un principiu de bază impus de Constituție. DNA trebuie să rămână, așa cum este și în prezent, apolitic și în 2024, și în 2224, și în orice zi a existenței și activității sale instituționale. Iar acest comandament revine nu numai conducerii DNA, ci și fiecărui procuror, polițist judiciar, grefier, IT-ist și angajat al DNA implicat în anchete.

Puterea pe care o aveți este imensă, independența deplină, misiunea nobilă, deci expertiza și integritatea profesională, cultura instituțională trebuie să fie pe măsură.

Fie ca DNA să aibă forța unui colos și precizia unui chirurg în combaterea corupției!

Vă doresc mult succes!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Ultimele articole

Un nou drum pentru România prin dezvoltarea de proiecte pentru agricultură, zootehnie și procesare

Un nou drum pentru România prin dezvoltarea de proiecte pentru agricultură, zootehnie și procesare. România are nevoie de investiții...

Discuții despre extinderea parteneriatului dintre România și Emiratele Arabe Unite

Sorin Grindeanu a discutat astăzi, la Abu Dhabi, despre extinderea parteneriatului dintre România și Emiratele Arabe Unite. Propunerile au...

Ministerul Transporturilor a inițiat procedura de consultare publică

Astăzi, 18 aprilie 2024, Ministerul Transporturilor a inițiat procedura de consultare publică prevăzută de Legea nr. 52/2003 privind transparența...

Nu e doar o declarație neinspirată, e o invitație la viol!

Alina Gorghiu a reacționat vehement la declarația Preotului din Valea Plopului. Nu e doar o declarație neinspirată, e o...
- Advertisement -spot_img

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești au dispus,  în două cauze penale, reținerea a doi inculpați,  cercetați pentru săvârșirea  unor infracțiuni de trafic de...

La data de 16.04.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Pitești...

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești au dispus reținerea a doi inculpați,  cercetați pentru săvârșirea  unor infracțiuni de trafic de droguri de risc.

La data de 16.04.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Pitești...

Must read

Un nou drum pentru România prin dezvoltarea de proiecte pentru agricultură, zootehnie și procesare

Un nou drum pentru România prin dezvoltarea de proiecte...

Discuții despre extinderea parteneriatului dintre România și Emiratele Arabe Unite

Sorin Grindeanu a discutat astăzi, la Abu Dhabi, despre...

You might also likeRELATED
Recommended to you