Implementarea PNRR este testul nostru de maturitate administrativă și economică. Este pentru noi momentul în care trebuie să arătăm că nu avem avem voie să ne împiedicăm de birocrație, de întârzieri sau de lipsa de asumare.
În contextul discuțiilor intense cu Comisia Europeană de zilele acestea privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, concluzia este că trebuie să acționăm ferm și rapid pentru a maximiza absorbția fondurilor și a evita blocajele administrative.
Suma totală pusă în joc de UE prin acest mecanism este de peste 28 miliarde euro, 14,9 miliarde euro împrumuturi, 13,6 miliarde euro granturi.
Am ajuns într-un punct în care trebuie să luăm decizii ferme pentru a asigura absorbția totală a fondurilor și pentru a evita pierderea unor sume importante. În acest sens, avem o serie de obiective esențiale pe care le-am discutat cu reprezentanții Comisiei Europene:
Primul obiectiv este mutarea proiectelor care au un ritm de implementare bun din segmentul de împrumut în cel de grant. Nu putem accepta ca România să rămână cu granturi necheltuite și să acumuleze împrumuturi pe care le puteam evita. Avem nevoie de o absorbție inteligentă, care să maximizeze beneficiile pentru economie și pentru cetățeni.
Al doilea obiectiv vizează eficiența în utilizarea fondurilor. În multe cazuri, valoarea contractată a unui grant sau a unui împrumut este mai mică decât suma bugetată inițial, ceea ce înseamnă că avem bani disponibili care trebuie realocați. Acești bani vor merge cu prioritate către alte programle, cum este de exemplu Valul Renovării, un program esențial pentru eficiența energetică a blocurilor de locuințe, clădirilor rezidențiale și IMM-urilor. De asemenea, plănuim să direcționăm fonduri suplimentare către digitalizarea mediului de afaceri, un sector cheie pentru noi.
Al treilea obiectiv este reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții, astfel încât să evităm penalitățile. Mutarea termenelor către sfârșitul perioadei de implementare a PNRR ne oferă mai mult timp pentru finalizarea proiectelor, reducând astfel riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor. Dacă nu luăm această măsură, riscăm ca unele investiții să fie invalidate doar pentru că nu au fost gata la timp, ceea ce ar însemna o pierdere majoră pentru România.
Al patrulea obiectiv este revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare. Dacă în planul inițial era prevăzută eficientizarea energetică a 5.000 de școli, dar realitatea arată că putem finaliza doar 2.000, atunci trebuie să ne ajustăm așteptările și să ne asumăm obiective realiste. Mai bine să recalibrăm acum decât să ratăm jaloanele și să fim penalizați.
În paralel, analizăm posibilitate comasării cererilor de plată. Această măsură ne ajută să gestionăm mai eficient procesul și să avem mai mult timp pentru jaloanele cele mai dificile sau cu risc de neimplementare.
Sunt măsuri care trebuie să vină în completarea unui efort mai amplu de accelerare a implementării PNRR.
Este un test pentru România. Un test de seriozitate, de competență, de voință politică. Un test pe care nu ne permitem să-l picăm. De aceea, mesajul către Comisie a fost că nu vom mai permite amânări sau jumătăți de măsură.
