Secretarul de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa, Clara Staicu, a participat marți, 13 octombrie 2026, la Consiliul Afaceri Generale, care s-a desfășurat la Luxemburg.
Reuniunea a inclus o dezbatere pe tema Cadrului Financiar Multianual/ CFM 2028-2034, în baza unui document de negociere/Nego-box revizuit, prezentat de Președinția irlandeză a Consiliului UE. Secretarul de stat Clara Staicu a semnalat faptul că propunerea de reducere a volumului general al CFM generează un impact negativ în ceea ce privește îndeplinirea priorităților strategice ale Uniunii și, implicit, îndepărtarea de obiectivul principial al unui buget european ambițios. A reiterat necesitatea avansării pe componenta de resurse proprii a bugetului, care reprezintă un element cheie în echilibrul general între partea de cheltuieli și cea de venituri a bugetului, precum și obiectivele din Scrisoarea Comună la nivel de lideri europeni a Grupului „Prieteni ai Coeziunii” din 2 octombrie 2026, demers coordonat de Președintele României și Prim-ministrul Italiei.
În ceea ce privește conținutul propunerilor din Nego-box revizuit, secretarul de stat a apreciat menținerea alocărilor naționale din cadrul Capitolului 1 aferente politicii de coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC), subliniind că este important ca acestea să fie menținute și în etapele ulterioare ale negocierii. Oficialul român a salutat faptul că, în ceea ce privește condițiile de implementare, pot fi remarcate o serie de îmbunătățiri în linie cu solicitările anterioare ale statelor din grupul „Prietenii Coeziunii”, inclusiv ale României, însă a precizat că sunt necesare, în continuare, adaptări și îmbunătățiri, pentru a ține cont de situația specifică a regiunilor de la frontiera estică a UE, dar și pentru a permite un proces mai eficient de utilizare a fondurilor, între altele printr-o regulă de dezangajare mai extinsă, rate de co-finanțare și pre-finanțare mai generoase, respectiv caracter voluntar al degresivității și plafonării în cazul PAC. Cu privire la Capitolul 2, a reluat argumentele privind necesitatea asigurării unui acces cât mai larg al statelor membre la instrumentele financiare din acest capitol, în special la Fondul European de Competitivitate. Totodată, secretarul de stat Clara Staicu a arătat că unele dintre reducerile propuse la acest capitol sunt disproporționate și nu iau în considerare relevanța strategică a obiectivelor pe care trebuie să le finanțeze, respectiv apărarea, mobilitatea militară, conectivitatea energetică, Mecanismul de Protecție Civilă al UE. În egală măsură, a semnalat aceeași rezervă față de reducerile din cadrul Capitolului 3, cu impact asupra extinderii UE și obiectivelor în raport cu evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Conform practicii, Consiliul Afaceri Generale a continuat discuțiile în pregătirea Consiliului European din 15-16 octombrie 2026, cu un schimb de opinii pe marginea proiectului de Concluzii. Secretarul de stat Clara Staicu s-a referit la importanța discuției pe care liderii o vor avea pe tema viitorului buget european și a arătat că volumul redus al CFM, în absența unei imagini concrete asupra componentei de venituri, respectiv noile resurse proprii, va face dificilă avansarea deciziilor la nivelul liderilor. A subliniat, și în acest context, relevanța Scrisorii Comune la nivel de lideri a Grupului de „Prieteni ai Coeziunii” pentru etapele viitoare ale negocierilor. În continuare, s-a referit la necesitatea de a sprijini Ucraina în perspectiva provocărilor aduse de apropiatul sezon de iarnă. A pus în evidență riscurile în continuă creștere la adresa securității de navigație de la Marea Neagră, ca urmare a atacurilor sistematice ale Rusiei, prilej cu care a exprimat deplina solidaritate cu Bulgaria în contextul celui mai recent incident de securitate care a afectat două nave comerciale lovite de drone în apele Bulgariei. A reamintit eforturile României în asigurarea funcționalității Culoarelor de Solidaritate pentru transportul cerealelor ucrainene, de care depinde securitatea alimentară globală. A indicat urgența implementării proiectelor dedicate Flancului Estic al UE în cadrul pregătirilor pentru apărare la orizontul 2030. În privința competitivității, a apreciat că liderii europeni vor trebui să abordeze măsuri suplimentare pentru reducerea prețurilor la energie pe termen scurt pentru a proteja consumatorii casnici și companiile. În context, s-a referit la perspectiva revizuirii legislației europene privind metanul și a atras atenția asupra presiunii pe care revizuirea propusă a sistemului ETS o exercită asupra prețului final al energiei, pledând pentru soluții echilibrate în acest context. De asemenea, oficialul român s-a referit la necesitatea de a consolida Piața Unică prin implementarea Foii de Parcurs „O Europă, o Piață”. Totodată, a salutat organizarea unei discuții strategice privind extinderea UE la viitorul Consiliu European, subliniind nevoia de claritate cu privire la etapele următoare ale procesului, în special în ceea ce privește cei mai merituoși dintre candidați, evidențiind, în context, progresele Republicii Moldova în avansarea reformelor interne în perspectiva aderării.
Secretarul de stat Clara Staicu a salutat asocierea statelor candidate și a potențialilor candidați la Centrul European pentru Reziliență Democratică, enunțând disponibilitatea României de a coopera cu Republica Moldova și Ucraina în cadrul unor proiecte concrete de cooperare în cadrul activității Centrului. A susținut, de asemenea, adoptarea de Concluzii ale Consiliului privind participarea democratică incluzivă, reziliența societală și a comunităților.
Totodată, secretarul de stat a participat la o dezbatere pe tema analizelor pre-extindere ale politicilor UE realizate de Comisia Europeană. Cu acest prilej, a apreciat că propunerile prezentate în Comunicare oferă piste utile pentru a asigura o pregătire adecvată a Uniunii în perspectiva extinderii și a reiterat faptul că extinderea și reforma internă sunt procese distincte care trebuie să se deruleze în paralel. A subliniat, și în acest context, importanța avansării procesului de extindere cu statele candidate, pe baza principiului meritelor proprii, reiterând valențele strategice ale politicii de extindere.
În marja Consiliului Afaceri Generale, secretarul de stat Clara Staicu a participat la Conferințele Interguvernamentale de aderare la UE cu Albania, Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina. Astfel, Conferința Interguvernamentală cu Albania a fost prilejuită de închiderea negocierilor pentru Capitolul 20 – Politică industrială și antreprenorială. În cazul Muntenegru, au fost închise, cu ocazia Conferinței Interguvernamentale, trei noi capitole de negociere, respectiv Capitolul 17 – Politică economică și monetară, Capitolul 18 – Statistică și Capitolul 19 – Politica socială și ocuparea forței de muncă.
De asemenea, Conferințele Interguvernamentale cu Ucraina și Republica Moldova au fost prilejuite de deschiderea Clusterului 2 – Piață Internă și a Clusterului 3 – Competitivitate și creștere incluzivă – ambele state candidate. Cu ocazia Conferinței Interguvernamentale UE-Republica Moldova, secretarul de stat Clara Staicu a salutat ritmul deosebit de alert al reformelor întreprinse de autoritățile de la Chișinău, salutat și de către reprezentanții Comisiei Europene, și a insistat pentru menținerea dinamicii procesului prin deschiderea ultimelor clustere de negociere rămase până la finalul anului 2026.
Direcţia Purtător de Cuvânt şi Relații cu Mass-Media
