Secretarul de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa, Clara Staicu, a participat marți, 24 iunie 2025, la Luxemburg, la Consiliul Afaceri Generale (CAG), ultima reuniune sub mandatul Președinției poloneze a Consiliului UE.
În cadrul Consiliului Afaceri Generale, miniștrii și secretarii de stat au avut un schimb de opinii pe tema Concluziilor Consiliului European din 26-27 iunie 2025, a cărui agendă include: Ucraina, Orientul Mijlociu, securitatea și apărarea europene, UE în lume, competitivitate, migrație, Republica Moldova, Balcanii de Vest, securitatea internă, pregătirea UE pentru crize, precum și alte aspecte ale agendei de relații externe (multilateralism, Marea Neagră, Libia, Sahel, rezultatele conferinței GAVI/Alianța Vaccinurilor). De asemenea, Consiliul Afaceri Generale a aprobat Nota orizontală privind Recomandările Specifice de Țară în cadrul Semestrului European 2025 și transmiterea acesteia către Consiliul European. Dialogul anual privind statul de drept a continuat cu dezbaterea dedicată Finlandei.
Ca puncte diverse, agenda CAG a inclus prezentarea priorităților pentru semestrul II 2025 de către viitoarea Președinție daneză a Consiliului UE, prezentarea de către Portugalia a propunerii de aniversare a Institutului Universitar European, în calitatea acesteia de președinție rotativă a Consiliului Superior al instituției, precum și subiectul elaborării unor cerințe minime de bază, cu caracter neobligatoriu, pentru pregătirea UE în fața crizelor, la solicitarea Belgiei și Luxemburgului.
În intervenția sa cu privire la Concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2025, secretarul de stat Clara Staicu a arătat că sprijinul european pentru Ucraina trebuie să continue de o manieră susținută și previzibilă pentru a asigura condițiile necesare realizării unei păci juste, credibile și sustenabile. În acest sens, a exprimat sprijinul pentru menținerea presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin consolidarea regimului de sancțiuni. De asemenea, a reiterat importanța deschiderii tuturor clusterelor de negociere pentru aderarea la UE atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova, până la finalul anului 2025, pe fondul progreselor substanțiale realizate de către cele două state. A reafirmat sprijinul pentru avansarea extinderii UE atât în raport cu partenerii estici, cât și în raport cu partenerii din Balcanii de Vest pe baza principiului meritelor proprii ale candidaților. În ceea ce privește Republica Moldova, a subliniat importanța transmiterii de către liderii europeni a unui mesaj politic puternic înaintea viitorului Summit UE – Republica Moldova, programat pentru 4 iulie 2025, deosebit de relevant inclusiv în perspectiva alegerilor parlamentare care vor avea loc în toamna anului 2025. Totodată, a exprimat satisfacția pentru noua abordare strategică a UE față de Marea Neagră, ca o recunoaștere a importanței acestei regiuni pentru stabilitatea și securitatea întregii Uniuni. În ceea ce privește pașii următori, a subliniat necesitatea unei implementări rapide și eficiente a Strategiei, evidențiind angajamentul României de a contribui activ la acest proces.
Raportat la tema securității și apărării europene, a pledat pentru menținerea unui nivel ridicat de ambiție susținut de măsuri adecvate în ceea ce privește finanțarea, dezvoltarea capabilităților și încurajarea industriei europene de profil. A insistat pe necesitatea de a dezvolta pe mai departe mobilitatea militară. A arătat că eforturile europene trebuie articulate cu cele realizate în cadrul NATO, mai ales în contextul desfășurării Summit-ului Alianței Nord-Atlantice la Haga în preziua reuniunii Consiliului European.
Secretarul de stat Clara Staicu a făcut referire și la tema competitivității, aflată pe agenda reuniunii Consiliului European, context în care a salutat noile documente strategice publicate de Comisia Europeană, respectiv Strategia pentru Piața Unică și Strategia UE pentru start-up-uri și scale-up-uri. De asemenea, a evidențiat, ca priorități punctuale, importanța asigurării accesului la finanțare europeană pentru start-up-uri, reducerea birocrației și barierelor administrative, precum și încurajarea inovării și digitalizării. În același timp, a făcut referire la importanța aspectelor privind energia în contextul discuțiilor referitoare la competitivitate, evidențiind necesitatea securității aprovizionării și asigurării unor prețuri juste pentru cetățeni și companii.
Pe tema situației din Orientul Mijlociu, a opinat că UE trebuie să rămână angajată față de stabilitatea și securitatea din regiune, prin încurajarea unei implicări constructive, prin mijloace diplomatice, a tuturor actorilor implicați. A pledat pentru o soluție pe termen lung pentru dosarul iranian și a salutat anunțul Președintelui SUA cu privire la un acord de încetare a focului, arătând însă că situația de securitate în teren rămâne complexă. În context, a fost exprimată susținerea pentru menținerea unui dialog constant cu partea israeliană, în cadrul asigurat de actualul Acord de Asociere UE-Israel.
